Unele state membre UE fac presiuni în ceea ce priveşte conţinutul Raportului CE referitor la România, susţine comisarul european Leonard Orban. Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, spune că e „delicat“ ca oficialii români să facă anticipări pe tema acestuia.
Comisarul european Leonard Orban a declarat ieri că, deşi există presiuni din partea unor parlamente ale statelor membre cu privire la conţinutul Raportului CE referitor la România, ce se preconizează a fi adoptat la jumătatea lunii iulie, acestea nu constituie motive de îngrijorare. „Mă refer la presiuni care vin din partea unor state membre referitor la conţinutul Raportului, în sensul că sunt poziţii – nu numai guvernamentale, dar inclusiv ale unor parlamente naţionale – care sunt extrem de severe şi privesc nu pozitiv evoluţia reformelor din domeniu. (…) Nu le-aş lua ca pe nişte ameninţări, pentru că, să fie foarte clar, Raportul CE este independent. Va fi bazat strict pe realitatea din teren, pe progresele ce vor fi înregistrate“, a afirmat Orban.
Comisarul european a refuzat să dea exemple concrete de ţări cu poziţii „severe“ la adresa României, dată fiind calitatea sa de membru al Comisiei, însă a invitat jurnaliştii prezenţi să citească presa externă, unde pot găsi „destule articole referitoare la poziţia unor parlamente naţionale cu privire la evaluările legate de reformele în domeniul justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei în România“.
Leonard Orban a avut ieri o întrevedere cu ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, în cadrul căreia l-a informat pe acesta despre calendarul de redactare şi adoptare a Raportului CE – aşteptat la mijlocul lunii iulie – şi despre „contextul extern“ în perioada elaborării acestuia. În urma discuţiilor, comisarul european s-a declarat optimist în legătură cu cele ce vor apărea în documentul aşteptat în iulie. „În prezent – şi e o evaluare personală – nu există nici un fel de motiv de îngrijorare din acest punct de vedere (contextul extern). Dar nu vreau în nici un fel să anticipez conţinutul Raportului CE, pentru că mai e suficient timp pentru autorităţile de la Bucureşti să se pregătească şi să avanseze în ceea ce priveşte reformele necesare“, a conchis Orban.
„Raportul CE va fi obiectiv şi echilibrat“
La rândul său, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a opinat că este „foarte delicat“ ca oficialii români să facă anticipări pe tema conţinutului Raportului din iulie, până când experţii nu se vor pronunţa în acest sens. „Cred însă că putem afirma că există zone de progres, după cum sunt şi unele în care lucrurile stau mai puţin bine decât am vrea“, a spus Predoiu, arătând că, în opinia sa, Raportul CE „va fi obiectiv, echilibrat“.
Întrebat care sunt domeniile din sistemul judiciar în care sunt încă aşteptate progresele, Predoiu a nominalizat politica de resurse umane pe termen lung şi „zona de combatere a marii corupţii“, unde, potrivit ministrului, „într-adevăr mai sunt lucruri de făcut“. „Eu am încredere în ceea ce experţii au evaluat aici, sunt oameni care cunosc situaţia din România, sunt profesionişti de primă mână şi aşteptăm cu un optimism moderat şi cu încredere şi echilibru formulările acestui Raport. Predoiu a asigurat că, în funcţie de conţinutul Raportului şi de propriile evaluări, vor fi ajustate agenda ministerului, dar şi discursul public „pe temele care rămân nerezolvate“.
Întrebat de jurnalişti cum comentează afirmaţiile comisarului Orban referitoare la severitatea cu care anumite state membre privesc România, Predoiu a răspuns: „Întotdeauna au fost păreri şi păreri. Unii au spus că reformele stagnează, unii că progresează, iar alţii că nu există nici un fel de reforme. Noi nu putem să comentăm păreri, nu suntem analişti politici“. Predoiu a amintit şi de faptul că, deşi conduce Ministerul Justiţiei, aceasta nu este singura instituţie responsabilă de starea justiţiei în România.
Recent, preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu, a declarat, la BBC, că experţii Comisiei Europene – aflaţi săptămâna trecută la Bucureşti, pentru ultima misiune de evaluare înaintea raportului din iulie – s-au arătat „îngrijoraţi“ de ultimele evoluţii în domeniul combaterii corupţiei. Bărbulescu a mai susţinut că experţii de la Bruxelles au invocat ca motiv de îngrijorare decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia, foştii miniştri care sunt şi senatori sau deputaţi nu pot fi urmăriţi penal fără avizul Camerei din care fac parte, conform NewsIn.
Totodată, România va primi un avertisment prin care va trebui să îşi intensifice lupta împotriva corupţiei, în Raportul pe justiţie pe care Comisia Europeană îl va prezenta în iulie, în timp ce Bulgaria riscă să piardă fonduri europene, a declarat o sursă de la Bruxelles citată, pe 23 mai, într-o analiză Reuters, cea mai recentă dintr-o serie de articole pe tema rezultatelor slabe ale luptei anticorupţie din România şi Bulgaria apărute, în ultimul timp, în presa internaţională.
